Wednesday, 30 January 2013




În aceste zile se dezbate foarte mult ideea provocării României de către guvernul de la Budapesta. De la început vreau să fiu foarte clar. În poziţia mea de publicist nu sunt extremist şi nici xenofob, dar veţi înţelege că este necesar să ne apărăm statutul nostru de români, descendenţi ai geto-dacilor, fapt istoric atestat de toţi istoricii dar contestat cu obrăznicie de către guvernul de la Budapesta.

Spiritualitatea unui neam poate exista şi continua doar dacă sunt protejate şi perpetuate rădăcinile sale ca popor trăitor din vechi timpuri. Dacă rădăcinile spirituale sunt uitate sau dispar, atunci neamul respectiv dispare şi el odată cu trecerea timpului... Din nefericire vecinii noştri unguri nu ne vor ca neam, deşi i-am tolerat multe secole, şi poate vom dovedi că suntem încă civilizaţi faţă de ei, dar trebuie ca românii din toată România să ia atitudine, pentru că altfel ne-am putea trezi în ţara noastră, într-o zi, fără drepturile pe care le avem moştenite de la strămoşii noştri geto-dacii... Adică dreptul de a fi stăpâni peste aceste meleaguri unice în lume, cu varietatea aceasta în care sunt prezente toate felurile de relief. Treptat ni s-au furat şi distrus fabricile, treptat ni s-a distrus sănătatea, treptat ni s-a distrus educaţia, mai urmează să ne fie luată şi distrusă integritatea naţională!

Aveţi de gând să trăiţi la fel ca până acum şi să fiţi bătaia de joc a ungurilor? Sau vreţi cu adevărat să fiţi şi să fim stăpâni în ţara noastră? Voi alegeţi! 

Exprimă-ţi părerea pe blog! Fii român adevărat!




Pământul în a 5-a dimensiune
 Radu Ran

Fenomenele cosmice care au loc în acest sfârşit de ciclu galactic sunt foarte importante pentru devenirea fiinţelor umane, din perspectiva trezirii spirituale.
Despre trecerea către dimensiunile imediat următoare noi am mai scris în revistă, dar este mult de spus şi de aceea vă aducem aproape de fiecare dată noi şi noi elemente şi aspecte, pentru ca un asemenea proces al Ascensiunii să fie bine înţeles. Este necesar să înţelegem clar în ce mod se desfăşoară acest proces şi cum trebuie să-l abordăm la modul practic. Pentru asta mai întâi este necesar să se înţeleagă ce anume este starea celei de-a 5-a densităţi cum îi spun unii sau a 5-a dimensiune.
Această dimensiune superioară, pe care de abia acum oamenii încep să o acceseze, deşi Maeştri ca Iisus, Buddha ori Zoroastru şi alţii ca ei au accesat-o deja în urmă cu mii de ani, este o stare de vibraţie interioară, şi din acest punct de vedere asta înseamnă că există totuşi nişte diferenţe, deşi ele nu ar trebui să existe, între cei ce au parcurs deja Calea şi oamenii prezentului. Cum totul în Univers este Vibraţie la diferite Frecvenţe, rezultă că dimensiunile superioare sunt Planuri de Vibraţie fiecare având frecvenţa sa. Sigur că de multe ori nu este uşor de înţeles ce este o dimensiune superioară. Pentru a simplifica, să luăm un exemplu al posturilor de radio. Există posturile ce emit pe unde lungi, pe unde medii, pe unde scurte şi pe unde ultrascurte. Deci patru tipuri de emisie. Am putea considera fiecare lungime de undă, pe care emit posturile radio, drept echivalentul unei dimensiuni superioare. Să admitem că ştim câte ceva despre dimensiunea a 4-a, cea a planului astral al emoţiilor. Urmează cele patru superioare acesteia, respectiv a 5-a, a 6-a, a 7-a şi a 8-a. Dimensiunea a 5-a am putea-o compara cu un post de radio pe unde lungi, dimensiunea a 6-a cu un post de radio pe unde medii, dimensiunea a 7-a cu un post de radio pe unde scurte, iar dimensiunea a 8-a cu un post de radio pe unde ultrascurte. Este cunoscut faptul că odată cu trecerea către undele ultrascurte, puterea acestor unde creşte. Pentru a putea capta un post de pe oricare lungime de undă, aparatul de radio trebuie echipat cu piese corespunzătoare. Astfel pentru fiecare dintre aceste lungimi de undă radioul dispune de etaje alcătuite din piese, am putea spune că aceste piese reprezintă „creierul”, în timp ce acele circuite subţirele pe care le vedeţi pe placa integrată ar putea fi interpretate drept „traseele nervoase” ale radioului. Pentru a putea capta fiecare lungime de undă, deci fiecare post de radio, pentru că aţi văzut că pe fiecare lungime de undă – să zicem ultrascurtele sau FM, există mai multe posturi, ca de altfel pe oricare lungime de undă, piesele trebuie să fie corespunzătoare. Dacă raportăm un asemenea model descris la corpul nostru ca fiinţe vii, întreaga aură cu corpurile ei subtile poate fi considerată dispozitivul prin care captăm şi ne introducem noi înşine în dimensiunile superioare. Corpul fizic fiind placa propriu zisă cum e cea de la radio, în cazul omului corpul fiind suportul pe care „piesele” anatomice şi subtile sunt aşezate astfel încât, întocmai ca radioul, să poată capta şi să interacţioneze cu energiile dimensiunilor superioare, dar mai ales să reziste la vibraţiile aduse de acele energii. Cu alte cuvinte, să putem recepţiona conştient ceea ce există în dimensiunile superioare. Aşa cum un radio sau televizor trebuie să aibă piese de cea mai bună calitate pentru a recepţiona clar posturile respective, la fel şi corpurile noastre subtile, inclusiv cel fizic, trebuie să fie de calitate pentru a putea accesa dimensiunea a 5-a, plan vibraţional de unde începe manifestarea a ceea ce numim Iubire.
În altă ordine de idei ceea ce spun eu aici se referă la faptul că dacă nu ne purificăm şi îmbunătăţim structura fizică şi energetică – corpurile subtile, nu vom putea accesa a 5-a dimensiune. Pătrunderea în această dimensiune se face prin intermediul chakrei inimii, deci prin a începe să manifestaţi iubirea într-un mod tot mai amplu, pentru că nimeni nu poate reuşi să iubească necondiţionat doar într-o săptămână sau într-o lună de zile. Acesta este un proces care cere ceva timp, dar odată ce l-am început, este necesar să perseverăm în menţinerea şi extinderea acestei stări interioare, chiar dacă în jurul nostru se mai manifestă elemente perturbatoare ce ne-ar putea deranja.
Pământul în a 5-a dimensiune, din perspectiva oamenilor care reuşesc să ajungă pe o asemenea stare vibraţională, reprezintă un loc în care diferenţele dintre oameni vor dispare, în care separarea cauzată de centrarea veche pe chakra plexului solar – conceptul de „al meu”, va fi înlocuită treptat de convergenţa şi conceptul lui „al nostru” prin urcarea nivelului de conştiinţă în chakra inimii. Este evident aşa cum spuneam că un asemenea proces nu va fi realizat într-o săptămână sau într-o lună, poate nici într-un an, din partea celor ce vor să trăiască într-o altfel de stare decât până acum, dar cu certitudine în 3-4 ani astfel de diferenţe între membrii comunităţilor se vor risipi. Căci Pământul ca entitate va accepta în următorii 25-30 doar pe aceia care se străduiesc să urce cu nivelul lor de conştiinţă în chakra inimii şi să-şi menţină acest nivel al conştiinţei, pentru a forma treptat un câmp energetic comun al unor asemenea comunităţi spirituale.
Ce se va întâmpla cu cei care nu urcă în chakra inimii cu nivelul de conştiinţă? Vor rămâne în dimensiunea a 4-a, unii chiar mai departe vor rămâne în a 3-a, şi din punctul acesta de vedere cei ce vor reuşi să acceseze a 5-a dimensiune în care Pământul se va afla peste vreo 10-15 ani, vor putea trăi fără să-şi facă vreo problemă că ar fi perturbaţi de către cei ce au ales să rămână cu starea lor în dimensiunea a 4-a şi a 3-a. Şi răspunsul este simplu. Aşa cum undele ultrascurte nu se pot amesteca sau măcar lovi în eter de celelalte tipuri de unde, deşi împart cu celelalte spaţiul prin care circulă, la fel oamenii ce ajung în starea vibraţională a celei de-a 5-a dimensiuni vor fi feriţi cel puţin energetic de eventualele interferenţe neplăcute cu cei ce vor trăi în continuare în stările vibraţionale ale dimensiunilor a 4-a şi a 3-a.
Pământul ca entitate aşteaptă ca cei care doresc să ajungă în starea vibraţională specifică dimensiunii 5 să îşi finalizeze procesul de urcare a nivelului de conştiinţă în chakra inimii, pentru a le oferi o lume cu totul nouă, unde iubirea, armonia şi voia bună vor fi manifestările de bază ale acelor oameni. Vom continua să scriem despre starea vibraţională a Pământului în a 5-a dimensiune, pentru a înţelege cum putem ajunge acolo, într-un astfel de stadiu al stării noastre vibraţionale.        





Ce supraveghează OZN-urile în România!
Radu Ran

În ultimii ani, mai ales de când am fost cu toţii implicaţi cel puţin psihic în toată chestiunea legată de decembrie 2012, în România s-au observat tot mai multe apariţii de OZN-uri.
Una dintre ipotezele cele mai şocante referitoare la aceste vehicule spaţiale, unele dintre ele chiar interdimensionale, susţine că foarte multe dintre aceste aparate de deplasare provin de pe Soare. În această privinţă, o altă ipoteză la fel de şocantă este aceea că Soarele nu este plin la interior, ci mai mult gol, iar în spaţiul său interior s-ar afla 12 planete cu mărimi asemănătoare Pământului, lui Venus şi lui Marte, adică planete dense. Pe aceste planete ar exista civilizaţia Solară care, conform cercetătorilor parapsihologi care şi-au unit eforturile cu cele ale astrofizicienilor, şi-au trimis în deceniul 9 al secolului trecut o serie întreagă de mesageri ai Dinastiei Solare. Dacă vă amintiţi despre Dinastia Solară am scris şi noi în urmă cu aproximativ 3 ani.
Din punctul acesta de vedere lucrurile se leagă între ele, deoarece chiar din deceniul 9, aşa după cum s-a putut observa mai peste tot în lume, planului odios al Noii Ordini Mondiale i s-a opus o subtilă mişcare de trezire spirituală ce a luat amploare în multe ţări din lume. Aşa se face că tot mai mulţi oameni, din diferite ţări, au fost interesaţi într-o măsură din ce în ce mai mare de tehnicile de trezire şi evoluţie spirituală, astfel încât Sistemul care domina lumea s-a confruntat în cele din urmă cu mişcări de amploare de genul celei numite „Occupy”, care a apărut prima dată în New York şi apoi a ajuns şi la noi.
Actualmente când am trecut de isteria cu 21.12. 2012, aruncată pe piaţa mondială a mass-mediei de către elita care vrea să domine omenirea pe mai departe, ne aflăm într-o altă etapă în care vehiculele altor civilizaţii, inclusiv cele ale solarienilor, survolează spaţiul aerian de deasupra continentelor european, australian şi nord american. De ce se întâmplă aşa ceva? Care ar fi raţiunea pentru care OZN-urile şi-au înmulţit apariţiile? Se pare că aecastă activitate din partea acestor aparate de zbor este oarecum sincronă cu cercurile din lanuri, proiectate în special de către andromedani şi arcturieni, pentru a-i determina pe pământeni să-şi pună mintea la lucru în sensul descifrării mesajelor conţinute în aceste desene din lanuri. Trebuie spus că acele desene uriaşe sunt simboluri ale unor limbaje ce fac referire la fizica superioară, pe baza căreia am putea călători prin galaxie depăşind tehnologia de acum bazată pe combustibili convenţionali.
Dar de ce s-au înmulţit OZN-urile deasupra României de exemplu? Urmăresc ele ceva anume? Am putea considera că înmulţirea apariţiilor acestor OZN-uri din 2011 încoace are legătură cu sanctuarul de la Sarmisegetuza, deoarece frecvenţa apariţiei lor a crescut foarte mult în perimetrul Buşteni – Sfinx, Cluj, Retezat, evident cu un fel de epicentru deasupra zonei unde se află compelxul străvechi de la Sarmisegetuza. Legătura dintre înmulţirea apariţiilor OZN-urilor în zona menţionată, şi Sarmisegetuza, este recentul eveniment al redescoperirii acelui zăcământ de aur pur, trecut foarte repede sub tăcere şi evacuat undeva în zona Galaţiului pentru a fi probabil topit. Acel zăcământ se găsea sub forma unei lespezi pe care erau scrise foarte multe cuvinte – ca să spunem aşa, în limba pelasgă.
Deci OZN-urile şi-au înmulţit apariţiile deasupra ţării noastre deoarece toată această chestiune de supraveghere din partea acelor fiinţe are o certă legătură cu moştenirea noastră, lăsată nouă de strămoşi, precum şi cu Zamolxe, cu sanctuarul de la Sarmisegetuza şi tehnicile sale de calcul astronomic şi galactic, şi nu în ultimul rând cu anumite evenimente ce s-ar putea să aibă loc la noi în România. Serviciile secrete româneşti abilitate în privinţa unor asemenea fenomene cunosc şi ele câte ceva despre această chestiune, dar deocamdată trec totul sub o discreţie necesară. Cui serveşte această discreţie...? Poate vom afla în curând... 



Galaxiile – neuronii cosmici

Meer Lyn


Deşi trăim pe o planetă mică şi albastră, splendidă din toate punctele de vedere, în marea majoritate a timpului cât suntem activi pe perioada zilei atenţia noastră este distribuită mai mult pe orizontală, către activităţile noastre de rutină. Prea puţin acordăm atenţie, şi cu atât mai puţin importanţă, la ceea ce se află dincolo de limita astmosferei terestre.
De obicei doar astronomii, astrofizicienii şi cercetătorii se ocupă în mod curent cu studierea structurilor existente dincolo de atmosfera Pământului. Cu toate acestea, spaţiul cu tot ceea ce conţine el – planete, stele, meteoriţi, comete şi ce-o mai fi prin profunzimile Universului, este considerat doar din punct de vedere ştiinţific, ignorându-se sau chiar neţinându-se seama de faptul că tot ceea ce există în Univers sunt expresii vii ale diversităţii formelor manifestate.
Cu alte cuvinte orice structură din Univers are la bază energia, deci este o structură vie, desigur însufleţită în cazul spiritelor sau neînsufleţită în cazul corpurilor cereşti. Însă o asemenea chestiune trebuie considerată şi din punct de vedere esoteric sau spiritual, pentru a înţelege că Universul nu este doar o sumă de roiuri de galaxii, iar acestea fiecare la rândul său nu sunt doar aglomerări de stele şi planete. După cum aţi văzut şi în documentare pe la televizor, stelele, planetele şi galaxiile au mişcări de rotaţie. O întrebare poate ciudată, pe care o pun acum, ar fi aceasta: ar trebui ca aceste corpuri şi structuri să se rotească? Dacă nu s-ar roti, ce s-ar întâmpla cu ele? Faptul că se rotesc determină coeziunea planetelor şi stelelor, devenind oarecum solide şi fluide. Se generează astfel forţa de gravitaţie, precum şi forţa centrifugă şi forţa centripetă. Dar mergem şi mai profund cu întrebarea: de ce trebuie să se rotească ele? Oare nu ar putea exista sub alte forme, astfel încât să nu fi fost nevoie de mişcarea de rotaţie?
Dacă ar fi să privim problema aceasta din sensul zero al Creaţiei, atunci se pare că odată cu naşterea Universului în interiorul acestuia a apărut această mişcare de rotaţie, care acţionează ca o Lege Fundamentală a Creaţiei. Se poate spune astfel că dacă mişcarea de rotaţie nu ar exista, nici Universul nu ar exista. Şi dacă facem şi o paralelă la faptul că s-a descoperit că timpul evoluează, ca şi concept, în forma spiralei, curgerea sa ca un element ce defineşte durata evoluţiei, atunci ne putem gândi că mişcarea de rotaţie este una în sensul unei rotaţii care, datorită mişcării corpurilor în spaţiu, se realizează permanent în spirală. Către unde? Către ce?
Se pare că dintr-o perspectivă spirituală, mişcarea de rotaţie ar defini modalitatea prin care se transmite informaţia de la o structură la alta. Adică de la naşterea Universului, prin toate structurile care au evoluat în timp, circulă această energie informaţională care odată ce parcurge porţiuni ale Universului, perfecţionează informaţional structurile traversate. În altă ordine de idei, această energie existentă încă de la naşterea Universului, pe care cercetătorii o numesc Radiaţia de Fond, trecând prin planete, stele şi galaxii determină formarea lor, de la structuri rudimentare către unele complexe, şi din punct de vedere informaţional, setează în fiecare astfel de structură modelul său viitor de evoluţie. Mai simplu spus, această energie setează în toate structurile existente în Univers naşterea, evoluţia şi dizolvarea unor asemenea structuri, pentru ca din ele să ia din nou naştere alte forme rudimentare care la rândul lor, când le vine vremea, sunt străbătute de Radiația de Fond și supuse evoluției și transformării în sens superior.
Dar o asemenea energie nu ar putea circula prin acest vast și practic infinit Univers, dacă nu ar fi recepționată și transmisă apoi mai departe. Practic, întregul model seamănă cu ceea ce se întâmplă în structura noastră cerebrală. În medicina modernă se cunoaște la ora actuală că procesarea ideilor duce la perfecționarea sistemului neuronal, și atunci am putea considera la scara Universului că galaxiile, care sunt cele mai mari structuri ca aglomerări de sine stătătoare, ca să zicem așa, ar putea constitui neuronii Universului, neuroni cosmici. Raportat la un asemenea concept, am putea merge mai departe cu modelul și vom spune că găurile negre ar fi un fel de vortexuri – cum ar fi sinapsele dintre neuroni, prin care energia informaţională se scurge fie către alte Universuri, fie către dimensiunile superioare Universului fizic. Dacă admitem acest model, aceste dimensiuni superioare ar fi conştiinţa Universului sau a Cosmosului mai bine zis. Iar găurile negre ar fi canalele prin care informaţiile din Conştiinţa Cosmosului vin şi pleacă în şi din Universul fizic. Astfel ne formăm un model, diferit de cel expus de către cercetători, prin intermediul căruia putem înţelege modelul multidimensional al Cosmosului.
Conform cu ultimele descoperiri ale astrofizicii din ultimii ani, în centrul galaxiei noastre se află o gaură neagră. Dacă galaxia noastră are aşa ceva, este posibil ca toate galaxiile spiralate, cum e Calea Lactee, să aibă în centrul lor câte o gaură neagră, deoarece logic vorbind o asemenea realitate nu poate fi prezentă doar la un număr redus de galaxii. Se pare că este o regulă generală a Universului fizic. Şi atunci dacă galaxiile sunt alcătuite din zeci şi sute de miliarde de stele şi planete, şi dacă prin găurile negre din centrul lor circulă informaţii provenite din energia care circulă spiralat prin Universul fizic, şi poate şi prin dimensiunile superioare, atunci înseamnă că această energie a Radiaţiei de Fond, pe care o putem considera şi înţelege ca fiind o parte a Creatorului în manifestare, circulă prin „neuronii” cosmici care sunt galaxiile.
De ce ar fi galaxiile „neuroni” cosmici? Datorită realităţii că sunt cele mai mari aglomerări de corpuri cereşti – toate acestea aflate în mişcare, stelele ar reprezenta „fluidele” acestor neuroni, în timp ce planetele ar reprezenta partea materială concretă care preiau şi stochează o parte a energiei Radiaţiei de Fond care a circulat şi circulă prin Univers.
Dacă admitem că acest lucru s-a întâmplat şi în zona Căii Lactee, am putea să înţelegem că putem accesa această energie a Radiaţiei de Fond  imprimată în structura Pământului, şi astfel să descifrăm într-o bună zi la modul logic, pe limbajul nostru,  „gândurile Creatorului” transpuse în alfabetele pământeşti. În acest fel vom putea descifra de ce Creatorul a creat Universul fizic, celelalte Universuri, dimensiunile superioare, într-un cuvânt – COSMOSUL! 
 





Enigmele de la Machu Picchu
Meer Lyn

Cu multe secole înainte ca în Europa să izbucnească revoluţia Franceză de la 1789, undeva pe un alt continent al planetei exista o altă civilizaţie numită Inca.
Incaşii – căci aşa se numeau membrii civilizaţiei de pe continentul sud-american – au fost un popor cu o cunoaştere avansată, axată cel mai probabil pe alte coordonate conceptuale decât civilizaţia noastră modernă. În timp ce în Europa se purtau războaie mai mici sau mai mari între regate, în America de Sud, mai precis în zona munţilor Anzi, o altă civilizaţie trăia paşnic bazându-se pe o cunoaştere venită din stele. Şi veţi vedea de ce spun asta.
Descoperit de abia în secolul 20, complexul arhitectural de la Machu Picchu a stârnit încă de la primele studii asupra sa controverse şi ipoteze care mai de care mai îndrăzneţe. Unul dintre punctele principale asupra căruia cercetătorii au efectuat studii şi analize amănunţite este fortăreaţa propriu zisă, situată pe o culme muntoasă a Anzilor peruvieni. Rezultatele au arătat că în perioada secolelor 11-12 o parte a populaţiei incaşe, probabil nu foarte numeroasă la vremea aceea, s-a refugiat în zona respectivă, construind acolo sus pe munte o comunitate prosperă şi cu un nivel avansat de cunoaştere. Prosperă în accepţiunea de atunci. Pentru că este logic şi simplu de înţeles că într-o societate paşnică oamenii evoluează mult mai accelerat decât într-una în care persistă conflictele, aşa cum a fost în Europa. Ceea ce i-a uimit pe cercetători este labirintul format dintr-un lung şir de pietre amplasate ca un zid, ce configurează un labirint uriaş în interiorul căruia exista palatele, pieţele, locurile unde se întâlneau şi discutau şi alte construcţii şi locuri. Cam cum este astăzi un centru al oraşului unde găsim câteva cafenele, câteva magazine, vreo 2-3 bănci, o piaţă cu legume şi fructe şi alte produse şi nu în ultimul rând alte boutique-uri. Deci incaşii aveau şi ei aşa ceva, desigur în alt stil decât cel modern cum este al nostru. Asta arată totuşi un stil înalt de organizare socială. Totuşi dacă analizăm toate acestea, având în vedere că acolo sus pe creasta muntelui incaşii au reuşit să construiască acest uriaş complex arhitectural cu o suprafaţă de 16.000 de kilometri pătraţi de drumuri şi poduri, respectiv 32.500 de hectare, ne punem întrebarea cum au reuşit ei asta? Zona centrală propriu zisă se întinde pe o suprafaţă de 530 de metri lungime şi 200 de metri lăţime, amplasată pe un platou aflat la 2400 de metri altitudine în apropiere de râul Urubamba.
Ca în privinţa oricărei enigme de acest fel, o întrebare firească trebuie pusă: de unde au cărat incaşii atâtea pietre pentru construcţia zonei centrale de la Machu Picchu, având în vedere că nu cunoşteau deloc roata? Dacă am admite că ar fi folosit scripeţi, aceştia funcţionează pe bază de role, deci suprafeţe curbate asemănătoare roţii, deci este exclus. Mai mult decât atât, cercetătorii au pus în evidenţă un fapt uluitor. Toate bucăţile de piatră folosite pentru diferitele părţi ale construcţiilor sunt atât de bine îmbinate între ele încât nu poţi introduce o coală de hârtie A4 modernă din zilele noastre. Ceea ce au constatat cercetătorii, prin echipele lor de specialişti în diferite domenii, este că fiecărui bloc de piatră i-a fost mai întîi oarecum dizolvată suprafaţa pe partea unde era îmbinat cu celelalte, cu o substanţă pe care cercetătorii nu au reuşit să o identifice, pentru ca blocurile să se lipească între ele aproape perfect. Apoi în timpul lipirii să redevină la densitatea lor normală. Cam cum sunt topite metalele ce formează un aliaj, nuami că aici e vorba de pietre, şi nu din cele topite pe de-a-ntregul.  
Dacă stăm să ne gândim doar la aceste câteva elemente şi tot ne-am putea întreba: de unde aveau incaşii o asemenea ştiinţă, o asemenea să-i zicem alchimie de a dizolva pietrele? Pentru că la ora actuală doar în laboratoare sofisticate se cunosc tehnici de a eroda piatra cu ajutorul unor soluţii chimice obţinute prin combinarea mai multor substanţe! Iar asemenea soluţii costă foarte mult pentru că e vorba de experimente care cer bani! Oare au existat fiinţe ce au venit din alte lumi şi le-au dezvăluit incaşilor, văzându-i un popor paşnic, anumite cunoştiinţe ce se apropie de magia adevărată? Este foarte posibil. Şi mai ales, cu ce au cărat atâta piatră până sus pe munte? Ori levitaţia, ori alte tehnici de transport – reţineţi! nu cunoşteau roata! - au folosit pentru a aduce sus pe platou cantitatea aceea uriaşă de pietre. Şi dacă este aşa, atunci înseamnă că fie au existat nişte fiinţe stelare care i-au ajutat, fie acestea au existat dar i-au învăţat magia avansată pe şamanii lor. Iar aceştia au folosit probabil tehnici de telekinezie sau de ce nu chiar de teleportare pentru a aduce sus pe platoul acela toate materialele de construcţie. Iar un alt indiciu foarte bizar este acela că în zona de la Machu Pichhu există borne amplasate din şapte în şapte kilometri, ca un fel de reper pentru un traseu. Oare ce fel de traseu? Şi pentru ce anume?
O altă enigmă încă şi mai incitantă de la Machu Pichhu este alinierea unei construcţii numită „Templul Soarelui” cu direcţia precisă în care Soarele apare prin ferestra acestui templu exact la data de 22 decembrie, când are loc solstiţiul de iarnă, direcţie care arată clar pe cer alinierea Soarelui cu constelaţia Pleiadelor!! Vi se pare o simplă coincidenţă? Mie nu!!! Şi din acest punct de vedere este clar că la Machu Picchu a existat undeva, probabil în primele secole, ori chiar poate mai înainte de a fi construit Machu Picchu, în zona peruană, o interferenţă din partea unor fiinţe stelare ce au transmis incaşilor o sumă de cunoştiinţe avansate faţă de nivelul lor evolutiv de atunci. Şi fereastra de la „Templul Soarelui” este cheia subtilă prin care este descifrată, parţial măcar, enigma de la Machu Pichhu. Şi anume că acolo cei din Pleiade au încercat să formeze încă un nucleu de civilizaţie. Dacă priviţi la pozele construcţiilor de pe platoul de la Machu Pichhu, foarte uşor şi repede veţi observa un pisc muntos ce se înalţă lângă platou. Dacă întoarceţi poza respectivă cu 90 de grade în sensul invers acelor de ceasornic, veţi constata că vă uitaţi la profilul unui şaman inca ce priveşte spre cer... Oare către ce constelaţie sau loc din Univers priveşte şamanul din piatră?    





ADN-ul, Creatorul în acţiune
Meer Lyn

Ce este ADN-ul...? Ce este Creatorul...? Iată două întrebări care pot stârni mari controverse şi dezbateri!
În revista noastră am mai scris despre ADN, dar consider că este necesar să continuăm a descifra misterul acestei structuri, deoarece modul în care acţionează acel „ceva” din ADN, pentru a forma o diversitate practic nelimitată a formelor de viaţă, reprezintă încă un mare mister.
Aşa cum vedeţi chiar din titlu, să admitem că în interiorul ADN-ului ar fi chiar Creatorul care acţionează într-un anumit fel pentru a da naştere permanent la noi şi noi forme, mai ales din cele însufleţite, precum şi la forme cum sunt cele din regnul vegetal. Ca să nu mai spunem de insecte. Ştiinţa modernă a identificat, datorită unor evenimente tragice şi neplăcute pentru omenire – testele cu încărcătură nucleară, o realitate care se manifestă în organismele vii atunci când radiaţiile depăşesc o anumită cotă. Mă refer aici la radiaţii care pot provoca mutaţiile genetice. Aici ar putea fi pusă o întrebare uluitoare pentru toată lumea. Dacă însuşi Creatorul, ca energie foarte subtilă, se află în acţiune în interiorul ADN-ului, indiferent la care structură vie ne raportăm, acest lucru ar putea fi înţeles în felul următor: această energie nu ar putea fi afectată de nimic. Asta ar spune logica! Dar atunci, dacă un organism primeşte o doză mai mare de radiaţii decât în mod obişnuit, de ce ajunge să treacă printr-o mutaţie genetică? Şi mai ales pe care segment genetic apare mutaţia? Şi iarăşi apare o altă întrebare, şi mai uluitoare. Dacă în ADN se află Creatorul în acţiune, sub formă de energie foarte subtilă, atunci cum se face că radiaţia poate determina o mutaţie în ADN? Ar înseamna că acest Creator nu ar fi atotputernic, deoarece radiația produce o mutație genetică? Nicidecum! Răspunsul este altul și anume că pentru orice structură vie, și chiar însuflețită, Creatorul a stabilit prin intermediul ADN-ului un anumit nivel energetic, ce nu depăşeşte o anumită valoare ca să zicem astfel. Această valoare a nivelului energetic este suportată de către organismul respectiv, cu toate configuraţiile sale – cele cinci simţuri cum are omul de exemplu, plus stările sale emoţionale, metabolice etc. Astfel că toate aceste caracteristici ale fiinţei nu ar putea funcţiona, ca model, decât în parametrii stabiliţi de energia Creatorului pentru specia respectivă. În cazul în care organismul respectiv este afectat de o energie mult mai intensă decât cea din el însuşi, provenită din radiaţie nucleară de exemplu, este vorba despre acelaşi Creator care există însă pe un alt nivel de energie, mult mai intens, cel nuclear, desigur provocat ca o explozie de către oameni. Ştiinţa a demonstrat că există în Univers, în mod natural, forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă, prima având proprietatea de a ţine particulele cuantice şi subcuantice strânse laolaltă, pentru coeziunea unei forme ce poate avea un suflet – o fiinţă umană de exemplu. Din acest punct de vedere, această forţă nucleară naturală este tot un aspect al Creatorului în om, deşi sub formă paşnică latentă. O explozie nucleară – care este tot Creatorul dar la un alt nivel de energie şi putere - determină în om, prin radiaţia produsă, perturbarea acestei forţe nucleare tari, provocând o creştere a ei în ADN până când se declanşează mutaţia.
Am considerat să explic asemenea aspecte deoarece dimensiunile superioare conţin energii înalte, mult mai ample ca frecvenţă decât energiile planului fizic tridimensional. ADN-ul pe care-l avem acum în 2013 deja suferă unele transformări din punct de vedere energetic şi informaţional. Şi este necesar să înţelegem ce anume există în ADN pentru a putea accesa dimensiunile superioare în cunoştiinţă de cauză. Partea cea mai frumoasă a acestei chestiuni este că fiecare om are ADN-ul său, iar specificul propriu ca persoană este conţinut în cele 30.000 de gene din totalul de 500.000 cât există în genomul uman. Putem vorbi despre aceste 30.000 de gene că este Creatorul personificat în sensul trupului uman, iar restul de 470.000 de gene ar fi Creatorul Impersonal, care există în toate formele de viaţă. Deci prin cele 30.000 de gene Creatorul devine personificat prin fiecare trup uman, şi din această perspectivă putem spune chiar că fiecare om îl are în el pe Creator, în acest rezervor de 30.000 de gene din ADN. Şi dacă ne raportăm la explozia nucleară ce determină mutaţia genetică, doar în interiorul acestor 30.000 de gene se produce mutaţia propriu-zisă.
Şi cum fiecare femeie şi fiecare bărbat sunt mai rafinaţi ca trăsături sau mai puţin rafinaţi, am putea vorbi chiar de o preponderenţă a energiei Yin de tip feminin în aceste 30.000 de gene sau a energiei Yang de tip masculin, pentru că ştim că la ora actuală peste tot în lume sunt miliarde de bărbaţi sensibili şi rafinaţi ca şi caracter şi atitudine, şi femei mai înfipte, cu simţ de combativitate ca şi cuceritorii din vechime. Dacă privim astfel lucrurile, este posibil să ne aflăm într-o fază a omenirii premergătoare unei fuziuni ale celor două părţi umane, bărbatul şi femeia, cel puţin ca energii, care să ducă din nou la reîntregirea pierdută cândva. Mai exact, în viitorul apropiat este posibil să apară o derivată a speciei umane, Noul Androgin, iar Creatorul se pare că pentru asta acţionează în interiorul ADN-ului uman...  





A fost descoperită o mumie extraterestră!
Meer Lyn

Decenii la rând arheologii şi cercetătorii din paleoastronautică s-au străduit să găsească dovezi concrete ale urmelor şi dovezilor lăsate pe Pământ de către fiinţe extraterestre.
Deşi au fost descoperite foarte multe situri străvechi, cum sunt cele din Egipt, Peru, Yucatan sau Guatemala, unde şi acum există ruine ale unor străvechi construcţii, cercetătorii nu au acceptat faptul că asemenea construcţii au fost realizate cu ajutorul unor fiinţe venite din alte lumi, deoarece incaşii şi mayaşii de exemplu nu cunoşteau roata, egiptenii au cărat blocuri imense de piatră prin deşert către Gizeh (cu ce?), iar în Insula Paştelui la fel, cei din vremurile de atunci nu dispuneau de unelte adecvate pentru a ciopli acele imense statui cu pălărie.
Şi atunci s-a pus întrebarea: cum au putut realiza acei oameni primitivi, cum îi consideră azi ştiinţa modernă, acele construcţii dacă nu dispuneau de uneltele necesare ca tehnologie? Cu certitudine a existat o influenţă extraterestră, şi în sprijinul acestei idei vine o descoperire extraordinară realizată de către Doctorul Viktor Lubek, profesor la Universitatea din Pennsylvania.
În urmă cu câteva luni – în iunie 2012 mai exact - Departamentul de Antichităţi Egiptene a transmis un comunicat prin care anunţa o descoperire făcută într-una din piramidele mai mici din Egipt. Textul comunicatului era însoţit de o fotografie a unei mumii de dimensiuni mici, atipică, ce nu lăsa loc niciunui dubiu, fotografie pe care o puteţi vedea alăturat. Profesorul Lubek s-a deplasat în Egipt în localitatea Lahun – aproximativ 100 de kilometri distanţă de la Gizeh – în urma acestui comunicat, pentru a studia în amănunt această chestiune. Nu mică i-a fost mirarea când a văzut cu ochii săi respectiva mumie egipteană – un corp cu o înălţime de doar 1,50-1,60 metri, cu craniul mai mare ca al unui om şi alungit, cu orbitele ochilor mult mai mari. Culoarea mumiei este de un gri albăstrui, ceea ce poate indica rămăşiţe ale pigmentului pielii. Vechimea datată a acestei mumii de origine nepământeană a fost stabilită la 2700 de ani înaintea erei noastre şi s-a stabilit că fiinţa care a trăit în acel corp făcea parte din dinastia Senusret II, din vremea faraonului Khakeperres Senusret II, din cea de-a 12-a dinastie faraonică ce a domnit între 1897 şi 1878 înainte de Christos. Fiind descoperită în mica piramidă de la Lahun, mumia a fost considerată a fi a unui consilier al faraonului, însă ciudăţenia cea mai mare este că această mumie nu prezintă urechi, aşa cum a fost pusă în stadiul de conservare. Din documentele rămase în mica piramidă s-a constatat că acest extraterestru mumificat se numea Osirunet – „Cel venit din stele” după cum sună traducerea, nume foarte apropiat de cel al lui Osiris.  
Opiniile profesorului Lubek dar şi a altor specialişti care încă studiază cazul, este că mumia aparţine cu certitudine unei fiinţe extraterestre, însă este posibil să asistăm pentru prima dată la identificarea unei fiinţe extraterestre reptiliene, care s-a aflat în urmă cu peste 3500 de ani la curtea unui faraon egiptean. Oare încă de pe atunci existau reptilienii care-şi exercitau influenţele lor asupra regilor, faraonilor şi a tuturor conducătorilor din acele vremuri de demult? Nu este deloc de exclus această idee, atâta timp cât tăbliţele sumeriene relatează clar despre coborârea pe Pământ a zeilor annunnaki, consideraţi azi a fi o parte a acestor reptilieni.
Amuzant este faptul că timpul şi istoria dau peste nas acum celor care i-au luat în râs pe unii autori, care încă de acum 30-40 de ani semnalau asemenea realităţi, ale intervenţiei extratereştrilor de multe feluri în istoria străveche a omenirii. Erich von Daniken a fost ironizat când a scris „Amintiri despre viitor”, David Icke a fost dispreţuit, ironizat şi arătat cu degetul oriunde mergea pe stradă când a scris pentru prima dată despre reptilieni, Jim Marrs la fel, Zecharia Sitchin a fost de asemenea ridiculizat când a scris „A 12-a planetă”, că să nu mai spunem despre doctorul Steven Greer cu al său proiect „Dezvăluirea”. Şi mai sunt autori care au fost trataţi la fel în ultimii 20 de ani, dar iată că timpul vine şi le dă dreptate acestor autori. Oare dacă forurile oficiale le-ar fi acordat respectul şi atenţia cuvenită la vremea aceea, cum ar fi evoluat lucrurile? Ne-am fi aflat acum deja în faza de pregătire a Marelui Contact, acceptând adevărurile îngropate în istorie? Cu siguranţă ca DA! Şi poate lumea de azi, din 2013, ar fi fost măcar cu un 5% mai bună decât în urmă cu 25 de ani...     




2013 – anul eliberării spirituale
Contele Incappucciato

Calendaristic ne aflăm în 2013... Deşi în exterior pare că nu s-a schimbat mare lucru – totul e la locul său aşa cum ştim – în schimb în interiorul oamenilor ceva s-a mişcat...
Ce s-a mişcat? Ce s-a schimbat? În primul rând să o luăm astrologic, deoarece este una dintre cele mai la îndemână căi prin care se pot explica asemenea transformări interioare. În intervalul decembrie 2012 – aprilie 2013 persistă o configuraţie care aduce o profundă transformare în toţi oamenii. Este vorba despre ceea ce în astrologie se numeşte Yod, format din Jupiter în Gemeni, Saturn în Scorpion şi Pluton în Capricorn.
Dacă în perioada lunii decembrie acest Yod implica mentalul şi afectivul, determinând asemenea transformări interioare datorită lui Mercur şi Venus aflate în Săgetător – spiritualizarea gândirii şi a sentimentelor, după decembrie şi mai exact între 25 ianuarie – 2 februarie Marte din Vărsător va realiza o cuadratură la Axa Destinului – Nodurile Lunare. Asta înseamnă pentru toată lumea un interval în care toate lucrurile ce ţin de decizii personale vor fi reevaluate, fiind vorba de apariţia unei noi gândiri de tip revoluţionar, de tip eliberator, care va determina în rândul tuturor celor ce vor schimbarea, un val imens de nouă viziune ce va răsturna pur şi simplu vechile concepţii.
Uranus – care înseamnă tot ceea ce este nou şi revoluţionar, care sparge vechile bariere ale conceptualităţii, realizează o cuadratură vreme de câţiva ani cu Pluton – factorul global care transformă totul, aflat în Capricorn. Avem de-a face cu o adevărată explozie de neconvenţional şi revoltă de-a dreptul împotriva vechiului Sistem, care a dominat lumea până acum. Ceea ce ajută pe lângă aceste configuraţii este trigonul dintre Saturn în Scorpion şi Neptun în Peşti, care imprimă în omenire o reorientare a nivelului şi conceptelor legate de credinţă.
Totuşi, aşa cum spuneam Yodul respectiv are un rol major în ceea ce va urma de acum încolo. Jupiter este semnificatorul conştiinţei şi spiritualităţii, iar Gemenii – semn în care se află plasat astrul jupiterian, este echivalentul conştiinţei. Până pe 31 ianuarie 2013 Jupiter are o deplasare aparent retrogradă, ceea ce ne indică nouă că sfârşitul lunii ianuarie reprezintă finalizarea proceselor de transformare a conştiinţelor oamenilor, cel puţin într-o primă fază a acestui interval din decembrie până în vara anului următor. Yodul ca şi configuraţie mai este numit şi „degetul lui Dumnezeu” şi ne putem imagina cum un astfel de deget invizibil mută şi mişcă lucrurile în omenire, astfel încât transformările să aibă loc în maniera în care omenirea să poată trece la un nou nivel de conştiinţă.
Pe de altă parte, Yodul este considerat, ca structură astrologică, drept „mâna destinului” fiind o chestiune purtătoare de evoluţie şi transcendere, în funcţie de nivelul fiecărui individ de pe planetă. Dacă Jupiter înseamnă Conştiinţa, Saturn – tot ceea ce este vechi şi legat de trecut, iar Pluton – Transformarea, atunci ne putem face o idee despre modalitatea în care în interiorul omenirii un asemenea curent de energii transformatoare ample va circula şi îşi va face efectul.
În altă ordine de idei, tot mai mulţi oameni vor simţi noile energii ce curg deja în omenire, datorită transformărilor subtile şi ample în acelaşi timp, iar Jupiter are rolul de a debloca acele „reţele de gândire veche” din mentalul oamenilor, scoţând la lumină chiar în mod forţat dacă va fi nevoie, tot ceea înseamnă traume mentale, emoţionale, secrete personale ascunse şi care nu mai servesc la nimic, determinând adoptarea la nivel individual a unei noi atitudini vizavi de propria persoană. Astfel destinele a zeci şi sute de milioane de oameni din întreaga lume vor cunoaşte o nouă cale de manifestare, şi fiecare dintre aceşti oameni vor putea să înţeleagă în cele din urmă de ce există în lumea asta, ce are fiecare de făcut şi cum poate realiza propria misiune de viaţă.
Din acest punct de vedere vorbim de o adevărată „explozie” în conştiinţă care duce la eliberarea de vechi scheme de gândire şi înţelegere a lucrurilor, astfel încât este posibil ca în următorul an cel puţin un 5% din omenire, de pe tot cuprinsul planetei, să ajungă în stadiul eliberării spirituale la propriu în conştiinţă, ceea ce deja înseamnă foarte mult. Mai precis aproximativ 400 de milioane de oameni în întreaga lume sau dacă vreţi, fie populaţia Statelor Unite luată per total, fie 80% din populaţia totală a Europei. Este mult? Este puţin? Eu consider că este semnificativ deja!
Acest val de energie care aduce transformările interioare, necesare eliberării spirituale, va determina în interiorul omenirii schimbarea treptată a valorilor vechi cu unele noi, forţând practic Sistemul să îşi diminueze încet-încet energia sa dominantă prin mass-media – reclame şi alte aspecte similare care ţineau până acum mentalul oamenilor într-o stare de „amorţire”.
Iar din acest punct de vedere, astrologia confirmă profeţia mayaşă a intervalului decembrie 2012 – martie 2013, perioadă tampon în care omenirea va cunoaşte cele mai profunde transformări în conştiinţa sa colectivă, dar şi la nivel de individ. Şi până atunci mai e foarte puţin... 
      


Soarele se transformă
Radu Ran

Acest sfârşit de an aduce o serie de evenimente astronomice şi astrale care vor determina în timp efecte importante atât în planul fizic, cât şi în cel subtil.
s-a tot vorbit despre ce se va întâmpla începând cu decembrie 2012. Tot felul de speculaţii care mai de care mai fanteziste, unele dintre ele chiar atât de spectaculoase în negativitatea lor, încât au panicat societatea în multe ţări ale lumii. Altele, mai serioase, au de asemenea o tentă alarmistă şi care sperie lumea. Ceea ce trebuie luat în serios totuşi sunt profeţiile mayaşe, care spun că vom traversa o perioadă de transformare profundă, precum şi observaţiile astronomice care ne oferă posibilitatea de a descifra fenomenele solare şi cele aflate dincolo de marginea sistemului nostru solar.
Dincolo de speculaţiile făcute de mulţi şi aruncate în mijlocul mulţimii, să vedem care este unul dintre principalele aspecte şi poate cel mai important, care ne-ar putea influenţa la propriu existenţa pe Pământ, având în vedere că prezicerile şi profeţiile afirmă că transformarea omenirii durează între 50-80 de ani de acum încolo.
Soarele constituie factorul numărul 1 în existenţa şi evoluţia planetelor din sistemul nostru solar. Cu toate că este de sute şi chiar mii de ori mai mic decât alte stele de mărimi gigantice, din galaxia noastră, are energia sa cu care poate menţine viaţa pe Pământ sau o poate pune în pericol. Conform cu străvechile profeţii, îndeosebi cu cele mayaşe, se spune despre Soare că începând cu decembrie 2012 se va alinia pe o traiectorie care reprezintă un fel de coridor deschis către centrul Căii Lactee. Din perspectiva astronomică aşa şi este, însă dacă privim lucrurile şi din punct de vedere esoteric, astrul solar este şi el o entitate, cum este şi Geea.
Dacă Pământul constituie „corpul fizic” Geea este spiritul planetei, iar dintr-o asemenea perspectivă Soarele fizic este corpul Logosului Solar. Acest Logos coordonează evoluţia planetelor din sistemul solar şi a lumilor ce există pe fiecare planetă, mai ales în dimensiunile superioare. Logosul Solar este un fel de spirit aflat în concordanţă cu spiritul lui Sananda – una dintre Conştiinţele Fondatorilor coborâtă într-un plan apropiat de a 5-a dimensiune.
Astfel stând lucrurile, să ne punem întrebarea care ar fi acele fenomene solare, din planul tridimensional, care ar putea afecta viaţa pe Pământ? Vorbim aici de fenomene ce se pot manifesta în domeniul analizat de către ştiinţă, respectiv astrofizica. Este de înţeles faptul că, la fel ca orice corp ceresc din Univers, şi Soarele are doi poli magnetici, totul în Univers fiind electromagnetism la diferite nivele. Ceea ce s-a putut observa de curând în activitatea Soarelui nostru a avut un impact covârşitor asupra oamenilor de ştiinţă. De exemplu câmpul magnetic al Soarelui a crescut cu 230% din 1901 şi până în prezent, ceea ce a dus de-a lungul secolului 20 la acea explozie informaţională datorită căreia azi beneficiem de foarte multe aparate moderne care ne fac viaţa mai uşoară, dacă ştim cum să le folosim. Pe lângă asta în ultimii ani se tot comentează asiduu despre ciclul de 11 ani al petelor solare, ultimul fiind şi cel mai amplu din toate ciclurile solare care au fost de-a lungul vremurilor.
Asemenea modificări apărute în activitatea Soarelui a dus la lucruri bune, după cum am văzut că au evoluat tehnologia şi ştiinţa, dar ca orice aspect are şi reversul său mai puţin bun. Căci odată cu amplificarea activităţii solare, sistemul nervos uman a trebuit să suporte fluxuri mult mai mari de energii care au bombardat Terra decenii la rând. În prezent se poate spune că intelectul uman a ajuns atât de „elastic” în a se eschiva şi a produce daune, cel puţin morale dacă nu şi de altă natură, încât a devenit o modă ca oamenii să creadă că totul stă în capacitatea minţii. Mai grav de atât, oamenii îşi folosesc mintea şi funcţia sa - intelectul pentru a concura între ei, ca şi când ar trebui să ne eliminăm reciproc dacă e vorba de servici sau de competenţe profesionale pentru un post anume. Ori s-a ajuns la ora actuală că oamenii sunt determinaţi de mentalul lor să mintă la fel de uşor precum respiră, ori să plănuiască tot felul de atitudini şi manifestări vizavi de semenii lor, doar pentru a-şi atinge un scop oarecare. Deci odată cu începutul transformării Soarelui se transformă şi omenirea!  
Dar iată că ceva foarte important se petrece cu Soarele, şi anume că îşi reduce temperatura, ceea c epentru Pământ ar însemna o răcire accentuată a climei, la modul general, cu 2-5 grade în următorii ani, un asemenea fenomen determinând fără îndoială şi favorizând în acelaşi timp instalarea unui nou ciclu dacă nu de tip glaciar, cel puţin semiglaciar. Se ştie că temperatura medie anuală în Europa este de 18-20 de grade, ori o scădere a temperaturii cu aproximativ 5 grade în arealul european ar determina o vreme destul de răcoroasă în majoritatea anului. În plus faţă de scăderea temperaturii Soarelui, acesta îşi mai fabrică deja încă doi poli magnetici, aşa cum au observat cercetătorii de la Observatorul Astronomic Naţional din Japonia, precum şi specialiştii de la Fundaţia de cercetare Riken tot din Japonia. Aşa cum au declarat aceste echipe de cercetători, conform studiilor lor îndelungate asupra activităţii solare, ciclul actual al petelor solare este aproape identic cu cel din secolul XVII, când de exemplu în Anglai Tamisa a îngheţat, în timp ce în Japonia vestiţii cireşi din Tokyo au înflorit mult mai târziu decât de obicei. O asemenea perioadă cu vreme ceva mai rece durează aproximativ 70 de ani, şi dacă Soarele îşi fabrică acum încă doi poli magnetici, este foarte posibil ca o astfel de durată a unei ere semiglaciare să fie mult mai mare! Şi asta deoarece dacă în secolul XVII – epocă în care Soarele avea doar doi poli magnetici – clima mai rece a durat 70 de ani, în cazul a patru poli magnetici solari, efectele ar fi teoretic duble. Deşi nu ştim exact din punct de vedere ştiinţific la ce să ne aşteptăm în cazul a patru poli magnetici solari.
Studiile efewctuate de echipele japoneze au pus în evidenţă faptul că activitatea actuală a petelor soalre este identică cu cea din secolul XVII, astfel că este de aşteptat apariţia unei noi microere semiglaciare. În plus, concomitent cu această activitate a petelor solare, polii magnetici solari îşi schimbă poziţia, migrând către alte coordonate de pe astrul solar, iar în locul lor au apărut alţi doi poli. Deci pe vechile poziţii ale polilor magnetici solari au apărut alţi doi. În mod normal odată la 11 câmpul magnetic solari îşi inversează axa, de aici şi ciclul petelor solare de 11 ani. Însă actualmente observaţiile au arătat că deşi polul nord magnetic al Soarelui a început să se mişte cu un an mai devreme decât în mod obişnuit, polul sud magnetic solar a rămas la locul său. Foarte ciudat având în vedere că Soarele şi-a fabricat încă doi poli magnetici!  Aceştia şi-au stabilit poziţiile în zona ecuatorului Soarelui şi atunci vorbim despre structurarea unei axe de tip cruce în interiorul câmpului magnetic solar! Şi mai ciudat, aşa e?
În luna mai a anului viitor, deci 2013, este de aşteptat ca polii magnetici să determine începutul unei noi inversări a câmpului magnetic solar. Dacă lucrurile stau aşa, atunci putem face conexiuni între aspectele care sunt legate de anul 2012, Centura Fotonică, profeţiile străvechi şi ceea ce se va întâmpla la modul concret pe Pământ! Căci este destul de clar că în omenirea deja au loc mari transformări, care în mare parte sunt influenţate de către transformările Soarelui, magnetic şi subtil-energetic, am putea spuen chair spiritual. Să nu uităm că şi Soarele este o entitate – Logosul Solar.
Odată cu anul 2013 omenirea în asnamblul ei va intra într-o perioadă de transformare mult mai accelerată decât în ultimii 4-5 ani, iar din punct de vedere spiritual vor putea avea acces către dimensiuena a 5-a doar aceia care din punct de vedere biologic-fizic îşi vor adapta organismul la noua stare generată de ampla transformare a Soarelui!  
 


2013 – Alinierea galactică
Mahatma

Echilibrul... acesta este elementul fundamental al întregului Univers...
Pornind de la ideea Creaţiei care se manifestă conform celor două polarităţi de tip complementar, respectiv Yin şi Yang, toate structurile existente în Univers conţin această polaritate dublă. Din acest punct de vedere putem vorbi despre efectele produse de combinarea în diferite grade a celor două polarităţi, un joc infinit de energii, forme şi manifestări ale acestora în interiorul acestui Univers.
Unul dintre efectele importante produs de jocul celor două forţe complementare menţionate este şi cel legat de existenţa ciclică a galaxiilor. Spunem ciclică pentru că, deşi durează zeci de miliarde de ani formarea şi apoi posibila dizolvare a unei galaxii, la un moment dat întreaga materie a unei galaxii poate colapsa într-o gaură neagră sau poate să se răcească integral. Stele unei galaxii  îmbătrânesc şi îşi consumă tot combustibilul şi atunci existenţa galaxiei încetează.
Dar acestea sunt procese imense ca durată de timp şi nu face ideea prezentului articol. Totuşi, masa unei galaxii reprezintă un factor esenţial pentru desfăşurarea anumitor fenomene la scară cosmică. Dacă explozia unei nove sau supernove poate altera liniile spaţio-temporale, aşa cum demonstrează astrofizica la ora actuală prin studii concrete, de ce n-ar avea influenţă masa unei întregi galaxii la un nivel mai mare? Vorbim aici despre ceea ce poate genera întreaga galaxie, prin numărul stelelor şi planetelor sale, asupra unor structuri singulare de sine stătătoare, ca să spunem astfel, cum ar fi o stea sau o planetă, ori un întreg sistem stelar. Asemenea chestiuni ca fenomene astronomice erau cunoscute de către strămoşii noştri, indiferent că erau geto-dacii, mayaşii sau egiptenii.
Privind în perspectivă astfel de lucruri înţelegem că totul în Univers se manifestă ciclic, cu precizie matematică. Şi dacă ne referim la faptul că strămoşii noştri avea asemenea cunoştiinţe, redescoperite de noi de abia în secolul 20, rezultă logic faptul că cineva din afara Pământului le-a oferit sau cel puţin i-a ajutat pe aceşti strămoşi să dobândească Ştiinţa Ciclurilor. Cei din Shamballa de altfel au transmis prin diverşi mesageri, către societatea noastră modernă, că totul în lume se petrece în conformitate cu profunda Ştiinţă a Ciclurilor. În acest fel ne putem face o idee despre ce ar putea urma în viitorul apropiat, referitor la fenomenele şi trăirile prin care vom trece. Căci ce a fost, va mai fi, aşa cum spunea şi Iisus la vremea sa. Doar că de fiecare dată, cu fiecare nou ciclu, lucrurile se manifestă la un nivel superior, îmbunătăţit faţă de ciclurile anterioare. Astfel totul evoluează continuu chiar dacă necesită perioade mari de timp.
Aşa cum susţin toate profeţiile străvechi despre anul 2012 şi ce va fi după, să vedem ce anume aduce alinierea galactică despre care s-a tot vorbit în ultima vreme. Anul 2013 este foarte important din multe puncte de vedere, cel puţin din perspectiva unor fenomene ce vor avea loc în interiorul fiecărui om. Mulţi au interpretat greşit că e vorba despre o aliniere a câtorva planete din sistemul nostru solar, crezând că cel puţin astrologic ar fi posibil aşa ceva. Alţii care au tot bătut monedă în privinţa datei de 21.12 interpretând că ar fi vorba despre efectele planetelor asupra noastră, iarăşi au mers pe o pistă greşită, căci în 21.12 nicio planetă nu se aliniază cu celelalte în sistemul nostru solar. Este însă vorba despre o cu totul altfel de aliniere, şi anume din punct de vedere astral şi astronomic! Jupiter retrograd aflat în Gemeni se va afla în opoziţie cu Venus şi Mercur aflate în semnul Săgetătorului, astrul Mercurian fiind plasat chiar pe direcţia Centrului Galactic, ce poate fi observat ca fiind în direcţia constelaţiei Săgetătorului, la 15 grade. Din acest punct de vedere DA! Putem vorbi despre o aliniere care va aduce cu ea un fenomen de mare anvergură, cel puţin în planurile subtile şi care este legat direct de o străveche profeţie, cea a lui Kalki Avatar. Am mai dezbătut pe marginea acestei profeţii cu ani în urmă în revista noastră. Dar ca să fie totul şi mai fascinant, vom spune că portalul din 21.12.2012 se va deschide în dreptul constelaţiei Peşti, unde se află Neptun deja. Cuadratura pe care astrul neptunian o face cu Jupiter din Gemeni şi Venus din Săgetător, îşi are punctul de rezolvare, astrologic vorbind, în semnul solar al Leului la ultimul grad al zodiei. Careul în T aşa cum se cunoaşte îna strologie îşi are „piciorul” adică rezolvarea în semnul care este liber, deci în Leu. Unele profeţii vorbesc despre faptul că la sfârşitul acestui an, adică în 21.12.2012 din cer va coborî un Rege care îi va înfricoşa pe cei care au fost nedreţi de-a lungul vremurilor actuale.  
Ca să fie treaba şi mai fascinantă, vă relatez pe scurt ce vis a avut un cunoscut de-al meu în luan februarie a acestui an. A visat că în decembrie acest an din cer cobora o minge de foc, pe care instinctiv a asemuit-o cu planeta Marte, crezând că astrul marţian cade pe Pământ şi se va lovi de planeta noastră. Aşa a crezut amicul meu în vis, văzând că pe cer erau doi sori, Soarele nostru şi această minge de foc. Alinierea galactică cu Centrul Căii Lactee produce în dimensiunile superioare deschiderea unor portaluri care ajung până la nivelul planetei noastre, permiţând acestui Rege Solar, cel mai probabil Conştiinţa Cristică însăşi, să intre în zona sistemului solar şi să ajungă pe Pământ, transformând în acest fel aproape toate structurile într-o perioadă de timp dată, ce se poate întinde până spre 2033. Este un fenomen de anvergură cosmică acesta, deoarece coborârea din dimensiunile superioare a acestui Rege Solar, pe care-l putem considera solar ca şi Foc Divin, va determina mai ales în privinţa celor aflaţi în desfăşurarea Misiunii în România, unele transformări radicale şi începerea manifestării unor abilităţi considerate paranormale sau supranaturale chiar, ca şi consecinţă a prezenţei în planul terestru a energiei acestui Rege Solar. Alinierea galactică este deci un prilej deconexiune cu înaltele energii divine, practic putem vorbi despre cea de-a doua venire, de data aceasta vorbim însă de răspândirea energiei Cristice sau distribuirea energiei Conştiinţei Cristice în toţi cei care lucrează cu Lumina şi Iubirea, spre deosebire de acum 2000 de ani când acest lucru s-a petrecut doar la nivelul lui Iisus.
Practic alinierea galactică din 21.12.2012 va aduce mult dorita eliberare, în conştiinţa noastră, faţă de dependenţa de bani şi de latura materială. Vom continua să folosim banii şi bunurile materiale şi pe viitor, dar fără a mai trăi în conştiinţă cu teribila grijă a zilei de mâine. Veţi vedea cum pe parcursul anului 2013 tot mai mulţi oameni, şi aici în România, vor trăi adevărate revelaţii şi transformări spirituale radicale pe care le vor face publice, este posibil ca şi la televizor să fie prezentate şi propagate asemenea fenomene, şi acesta este doar începutul unor lucruri ce se anunţă a fi minunate pentru cei care au îmbrăţişat Lumina şi Iubirea! 
Aşadar 2013 este primul an al Eliberării Spirituale! 


Ce va fi după alinierea galactică?
Meer Lyn

Ne aflăm aproape de sfârşitul anului 2012... Aşteptăm după revelionul 2012 - 2013 să vedem ce urmează din perspectiva fenomenelor anunţate sau prezise de ceva vreme încoace...
Foarte mulţi oameni şi opinia publică mondială în general aşteaptă să vadă ce va urma odată cu trecerea de acest prag de conştiinţă, cum este considerată data de 21.12.2012. Din punctul punctul meu de vedere data corectă ar trebui să fie 20.12 2012, adică ceea ce se numeşte în limbaj de specialitate - palindrom. Ce este palindromul? Conform definiţiilor unanim acceptate, reprezintă o înşiruire care fie că este citită de la stânga la dreapta, aşa cum se citeşte în majoritatea limbilor Pământului, fie că este citit de la dreapta la stânga, acel cuvânt sau înşiruire de litere sau cifre este identică. De exemplu am putea spune despre numele Ana, pe care-l poartă multe femei în lume, că se încadrează în definiţia palindromului.
Atunci când avem de-a face cu un palindrom, mai ales din punct de vedere numerologic, lucrurile tind să capete o importanţă covârşitoare. Un exemplu concret pe care-l cunoaştem este cel al celebrului cercetător al domeniului paranormal Ion Ţugui, decedat pe data de 20.02.2002. Un alt exemplu este cel al momentului declanşării invaziei asupra Irakului în data de 20.04.2004. Şi desigur exemplele pot continua, dar iată că ne aflăm foarte aproape de data unui nou palindrom, aproape perfect, aşa cum spuneam mai înainte – 20.12.2012 în care regăsim aproape un palindrom prin repetiţia celor două grupe de cifre, respectiv 20 şi 12. Este clar că ceva foarte important şi foarte interesant în acelaşi timp se va petrece în această zi de 20 decembrie, prefigurând ceea ce ar putea avea loc în ziua următoare de 21. Şi aceste două date nu sunt deloc întâmplătoare, cel puţin ca semnificaţie, deoarece solstiţiul de iarnă este chiar pe 22.12.2012, deci avem o suită de trei zile în care cu siguranţă, dacă nu afară în planul fizic, cel puţin în interiorul nostru al fiecăruia se vor petrece stări care fie ne vor bulversa, fie ne vor ajuta să evoluăm mai repede, în funcţie de nivelul de evoluţie propriu. Şi dacă vorbim despre zilele de 20, 21 şi 22 decembrie ale acestui sfârşit de an, dacă ele sunt în număr de trei, oare nu ar reprezenta ele chiar acele trei zile de aşa zis „întuneric” despre care vechile profeţii vorbesc?
Aceste trei zile au legătură cu certitudine cu alinierea galactică, adică cu poziţionarea Soarelui pe direcţia coridorului care duce direct către centrul Căii Lactee. Altfel spus, este epoca în care Soarele nostru, după 108 milioane de ani, trece din nou prin dreptul acestui coridor energetic - electromagnetic, în care a intrat deja încă de prin 1978. Doar că acum între 2010 – 2020 poziţia Soarelui este în cealaltă extremă a galaxiei noastre, în raport cu câmpul energetic al Căii Lactee. Şi deja cum se spune Soarele nostru iese din conul de zonă umbroasă în plină lumină venită prin acest coridor dinspre centrul galaxiei. Tocmai de aceea această aliniere începută de prin 1978 a produs de atunci încoace o accelerare a dezvoltării atât a tehnologiei, cât şi a gradului de înţelegere a oamenilor raportat la tot ceea ce studiem. Dacă de aproximativ trei decenii încoace trăim într-un plin avânt tehnico-ştiinţifico-intelectual, şi încă Soarele nu a ieşit bine în lumina provenită dinspre centrul galactic, daţi-vă seama în următoarele două-trei decenii, când ne vom afla ca sistem solar direct în lumina şi energiile provenite din centrul galaxiei, ce performanţe vom atinge ca specie şi în privinţa ştiinţei şi tehnologiei.
Ce ar putea urma după 2012 şi 2013, ca ani importanţi din perspectiva alinierii cu centrul galaxiei? Este de aşteptat creşterea coeficientului de inteligenţă la oameni, ceea ce va duce la descoperiri şi invenţii extraordinare pentru întreaga omenire. Societatea va înţelege în cele din urmă că este mai mult decât necesar să trăiască într-o cât mai echilibrată simbioză cu natura, iar din punct de vedere spiritual, se vor pune bazele viitoarei societăţi probabil începând cu 2020.  Cel mai probabil începând cu 02.02.2020, căci vedeţi că cifrele iar se repetă, iar data de 02.02 a anului 2020 aparţine după zodiacul chinezesc Şobolanului, care în echivalentul occidental este anul Săgetătorului patronat de Jupiter. Foarte interesant este că la data respectivă în Capricorn, Pluto se va afla în conjuncţie cu Saturn, iar Jupiter se va afla la doar câteva grade distanţă de conjuncţia menţionată. Practic într-un sector de cerc de doar 10 grade aceste trei planete poziţionate pe Capricorn arată clar un fenomen astronomic de anvergură, ce va influenţa omenirea de peste 8 ani. Astrologic vorbind, Saturn înseamnă monarh şi vechime, Pluto are însemnătatea unui lider mondial, iar Jupiter indică liderul spiritual. Şi din acest punct de vedere, putem spune că la fiecare palindrom de după 20.12.2012 se manifestă energii din dimensiunile superioare ce ajung pe Pământ, şi la următoarele palindromuri aceste energii sunt şi mai mari. Ciudat este însă că următorul palindrom după 20.12.2012 este chiar 02.02.2020! Şi asta din simplul motiv că următorii ani de după 2012 nu formează cifre similare prin repetiţie. Iar după data de 02.02.2020 va urma o recombinare a acestor cifre – 20.02.2020. Aşadar viitorul de după 2012 ne va aduce evenimente ce ne vor pregăti pentru noua noastră devenire spirituală, specia umană trecând pe o nouă treaptă de evoluţie în 2020! Dar despre aceasta, în numerele viitoare.    


Se naşte a 6-a omenire
Mahatma

Universul este o structură mult mai complexă decât ne imaginăm noi în prezent...
Veţi vedea de ce spun asta, pentru că în cele ce urmează voi aborda o posibilă realitate dintr-un punct de vedere total diferit. Galaxiile pot fi nişte relee complexe şi sofisticate, ce ar putea avea rolul de aliniere a frecvenţelor şi energiilor în vastul spaţiu cosmic. Dacă fiecare galaxie are în alcătuirea sa sute de miliarde de stele, în Calea Lactee fiind de exemplu aproximativ 100 de miliarde de aştri strălucitori, şi majoritatea stelelor având în jurul lor planete, ne putem gândi că atât stelele, cât şi planetele funcţionează precum atomii, dar la scară mult mai mare. Asemenea relee ce alcătuiesc structura Universului pot fi amplasate în spaţiul cosmic după o reţea anume, gândită de Creator, pe care noi încă nu am putea să o desluşim. Dar o putem intui în manifestarea ei. Ca urmare a unui asemenea model, fiecare galaxie se mişcă în raport cu celelalte din jurul său, astfel încât la anumite intervale de timp între două sau mai multe galaxii se pot deschide nişte coridoare, poate spaţio-temporale, poate de altă natură, care să determine efecte de durată şi profunde asupra tuturor formelor de viaţă existente în respectivele galaxii.
Dintr-o asemenea perspectivă, de exemplu, galaxia noastră se apropie de galaxia Andromeda cu aproximativ 500.000 de kilometri pe oră. Aici nu ne referim la faptul că ele ar putea interacţiona intrând una în ceallată, aşa ceva este estimat a se produce de abia peste vreo 4 miliarde de ani. Ne referim la faptul că apropierea lor reciprocă poate declanşa deschiderea vreunui coridor spaţio-temporal, ori poate determina un fenomen care să influenţeze vieţuitoarele din punct de vedere al structurii lor subtile energetice, cum e spiritul din fiecare fiinţă de exemplu. Din fizică este binecunoscută realitatea faptului că un câmp electromagnetic suficient de intens, cum poate fi cel al unei galaxii, poate modifica spaţiul şi curgerea timpului. Cu alte cuvinte poate modifica zona cosmică din jurul său, în porţiunea de Univers unde se află.
Luând în considerare un asemenea model, îl putem adapta şi suprapune peste evoluţia omenirii noastre şi a Pământului. Dacă străvechii profeţi maya au spus că civilizaţia noastră modernă constiutie cea de-a 5-a lume care se va termina în 2012, atunci să observăm mai atent fenomenele care au loc în această epocă în care trăim. Tot ceea ce se petrece în plan social, ca să nu mai vorbim despre fenomenele naturale ce au loc în multe ţări la o cotă mult amplificată, demonstrează că această a 5-a lume care suntem noi acum îşi va încheia etapa de evoluţie. Asta nu înseamnă că omenirea actuală va dispare la propriu! Nici vorbă! Profeţiile mayaşe au fost interpretate voit răutăcios doar pentru a panica lumea la nivel global. Va fi aceeaşi a 5-a omenire, dar ea va deveni a 6-a. În altă ordine de idei, e ca şi când avem un computer – echivalentul planetei, pe care rulează programul Windows. Acest program, cu toate update-urile pe care le-a făcut, rulează pe computer tot mai încet consumând tot mai multe resurse (adică biţi – unităţi de informaţie). E necesar atunci un upgrade, adică trecerea la o nouă versiune a programului Windows, aşa cum fac majoritatea utilizatorilor de computere din lume la ora actuală. Aţi înţeles cum stă treaba? A 5-a lume care suntem noi nu dispare, nu este distrusă, ci se transformă printr-un upgrade, adică printr-o îmbunătăţire! Şi în ce constă această îmbunătăţire? Dacă la computere e vorba de programul Windows care este programul prin care computerul rulează – deci mecanismul, atunci la om acest mecanism este mentalitatea. Un exemplu simplu şi clar ne este la îndemână. Cel mai vechi şi de fapt primul program de Windows a fost cel numit Windows 95, realizat în 1985. Dar concret primul program cu adevărat pentru computere a fost Windows 98. Actualmente acest program Windows a ajuns la versiunea 8, deci o îmbunătăţire de 8 ori a performanţelor. Dacă transferăm acest mecanism la om, am putea spune că trecerea de la a 5-a lume la a 6-a lume este ca şi trecerea la o nouă versiune de program. Mai pe înţelesul nostru, oamenii care se vor adapta la o viteză mai mare de procesare a informaţiilor, care vor fi mai activi şi mai performanţi, vor reuşi toate astea datorită modului în care vor înţelege realitatea înconjurătoare, dincolo de aparenţa materială. Deci trecerea de la a 5-a lume la cea de-a 6-a reprezintă acceptarea în mintea noastră, ca mecanism de înţelegere a realităţii, a faptului că dincolo de aspectul aparent solid al materiei există nivele de energii care alcătuiesc viul şi astfel vom fi mult mai aproape de Adevăr decât până acum. Îmbunătăţirea performanţelor umane va însemna totodată şi trecerea de la a acorda importanţă doar minţii, la a acorda o importanţă mai mare sufletului şi conştiinţei noastre, ajungând la performanţa de a percepe planurile subtile, ceea ce înainte nu era posibil pentru marea majoritate a oamenilor. Îmbunătăţirea noastră ca fiinţe este realizată cu ajutorul şi datorită eforturilor ghizilor spirituali, a fiinţelor de lumină şi iubire celeste, care ne ajută să ne ridicăm încet şi sigur în evoluţia noastră. Ei sunt ca şi programatorii, au grijă ca programul evoluţiei noastre să devină din ce în ce mai performant pe măsură ce trecem din Peşti în Vărsător.
O ideea fascinantă este că omenirea se comportă ca şi biţii unui program de computer. Până acum era nevoie de un „antivirus” care să ne asigure protecţia faţă de „viruşii” numiţi Illuminati şi acoliţii lor. De acum încolo vom avea cale liberă, deoarece „viruşii” au fost şi sunt găsiţi şi eliminaţi din sistemul numit omenire. Astfel omenirea în ansamblul ei va rula către o evoluţie plină de înţelepciune, liberă şi nestingherită de vreo altă acţiune negativă.
Naşterea celei de-a 6-a lumi este în curs. Dar ca orice îmbunătăţire, la fel ca la programele de calculator, trebuie plătit un preţ pentru a trece la noua versiune şi a îmbunătăţi programul de evoluţie. Preţul în cazul omenirii poate fi renunţarea la vechile mentalităţi şi concepţii, care produceau blocaje şi acceptarea ideii că fiecare om este în primul rând Spirit, nu doar un trup care se mişcă toată ziua de colo-colo. Preţul în acest caz poate fi înţeles ca renunţarea la „al meu” şi trecerea la „al nostru”. Căci la fel cum biţii din programul computerului lucrează la unison, la fel celulele trupului nostru lucrează la unison! Atunci cele 7 miliarde de finţe umane de ce nu sunt la unison în multe privinţe? Pentru că asta se întâmpla în a 5-a lume, cea de până în prezent, lumea unde majoritatea s-a ghidat după conceptul lui „al meu”, de aceea prin divizarea în concepţii au apărut şi bolile moderne. Prin trecerea la „al nostru” bolile vor dispare în cele din urmă, deoarece între oameni nu va mai exista divizare.
Şi ca la orice naştere, şi naşterea celei de-a 6-a lumi este una „dureroasă” şi poate şi cu ceva dificultăţi! Va fi o naştere normală sua una prin „cezariană”? Şi cel mai important dintre toate, cine va fi „doctorul” ce va asista la naşterea celei de-a 6-a lumi?  



ADN-ul şi Ascensiunea spirituală
 Cornel Nicula

Învăţătorii spirituali şi esoterici cunoşteau de mii de ani faptul că acest corp uman este programabil prin limbaj, cuvinte şi prin gând. Acum s-a demonstrat şi explicat ştiinţific acest lucru. Desigur, frecvenţa folosită trebuie să fie cea corespunzătoare. Şi de aceea nu oricine are succes totdeauna sau nu obţine rezultate de aceeaşi anvergură. Omul trebuie să “lucreze” asupra proceselor interioare şi să obţină o anumită maturitate spirituală pentru a putea stabili o comunicare directă şi conştientă cu ADN-ul. Cercetătorii ruşi lucrează la un dispozitiv care va asigura succesul cu condiţia folosirii frecvenţei corecte. Acest lucru va putea oferi posibilitatea ca prin mijlocirea ADN-ului să fie concretizată uniunea cu spiritual, prin folosirea probabil a unor secvenţe sonore modulate. Astfel tehnologia vine în ajutorul ideii de Ascensiune spirituală, contribuind la evoluţia spirituală umană.   
Fiecare face propria revoluţie interioară. Însă un om cu o conştiinţă spirituală înaltă nu are nevoie de nici un fel de dispozitiv! El nu depinde de vreun aparat pentru a-şi reprograma ADN-ul şi mai ales pentru a realize Ascensiunea. Fiecare dintre noi putem să realizăm acestea, iar ştiinţa confirmă!       
Cercetătorii ruşi au descoperit că ADN-ul uman creează tipare morfologice în aşa zisul vid, şi produce aşa-numitele “găuri de vierme” magnetice. Acestea sunt echivalentele microscopice ale celebrelor “poduri” Einstein-Rosen care se găsesc în apropierea găurilor negre cosmice şi care fac legătura între două puncte foarte îndepărtate, un fel de scurtătură. Acestea sunt ca nişte tunele având capetele în diverse zone din cosmos prin care informaţia poate fi transmisă în afara legilor spaţiului şi timpului. Din acest punct de vedere apare ca fascinantă şi provocatoare în acelaşi timp ideea conexiunii structurii organice-fizice cu structura energetică a spiritului.
ADN-ul atrage astfel de informaţii din macrocosmos şi le transmite conştiinţei noastre, aspect necesar înţelegerii şi producerii fenomenului de Ascensiune. Este ca un rezonator multiplu, ca un aparat de radio capabil să recepţioneze mai multe posturi diferite, în functie de frecvenţa pe care acestea emit.  
Acest proces de hipercomunicare este extrem de eficient într-o stare de relaxare profundă. Stresul, grijile sau un mental hiperactiv obstrucţionează acest proces şi informaţiile primite sunt distorsionate şi inutile. Natura foloseşte acest fel de hipercomunicaţie de milioane de ani.
Omul modern cunoaşte doar o mică parte sub numele de intuiţie. Un exemplu din natură: în cadrul unui muşuroi de furnici, dacă regina este separată spaţial de colonie, furnicile continuă să construiască muşuroiul conform planului iniţial. Dacă însă regina este omorâtă, întreaga activitate din colonie se opreşte. Nici o furnică nu ştie ce să mai facă. Se pare că regina transmite furnicilor ce şi cum să facă, prin intermediul conştiinţei de grup, iar furnicile o ascultă orbeşte, ca şi cum nu ar avea conştiinţă proprie. La fel este şi în cazul omului, corpul alcătuit din miliarde de celule ascultă de comenzile venite de la creier, care la rândul său este conectat prin fire energetice la spirit. În cazul în care creierul suferă leziuni grave, corpul uman nu mai ştie ce comenzi să execute.     
Omul experimentează acest fel de hipercomunicare atunci când are o intuiţie sau o inspiraţie. Timp de mai multe zeci de luni, un bărbat de 42 de ani visa noaptea că este conectat la un sistem de informaţii de tip CD-ROM. În acest mod, cunoştiinţe verificabile, din domenii foarte diverse, i-au fost transmise, iar el le verifica dimineaţa. O adevărată cascadă de informaţii - ca o enciclopedie! Marea majoritate a acelor informaţii erau din afara sferei sale personale de cunoaştere şi atingeau detalii tehnice despre care el nu ştia nimic.     
Efectul de ADN fantomă       
Acest fel de hipercomunicare generează efecte spectaculoase, atât în ADN, cât şi în fiinţa umană. Cercetătorii ruşi au iradiat o mostră de ADN cu lumină laser, iar pe ecranul aparatului a apărut modelul de undă care era de aşteptat. Atunci când ei au scos mostra de ADN, forma de undă nu a dispărut, ci a continuat să existe! Mai multe experimente de acest fel au arătat că forma de undă este totuşi generată de mostra îndepărtată, al cărei câmp energetic rămâne. Acest efect a fost numit efectul “ADN fantomă”. Cu alte cuvinte, dacă raportăm o asemenea descoperire la procesul Ascensiunii, care implică aducerea a cât mai multă lumină în fiinţa noastră, cercetările vin să confirme că acest proces spiritual este pe deplin realizabil, mai rămâne să asimilăm în fiinţa proprie mult mai multă lumină, pe care să o invocăm din dimensiunile superioare.
“Găuri de vierme” microscopice  
Se afirmă că energia din afara spaţiului şi timpului obişnuit continuă să “curgă” prin “găurile de vierme” activate, chiar şi după ce ADN-ul este îndepărtat din experiment. Efectul secundar observat este acela că şi în jurul fiinţelor umane capabile de hipercomunicare s-au detectat astfel de câmpuri electromagnetice inexplicabile.    
Dispozitive electronice ca CD playere sau similare pot să înceteze să funcţioneze timp de câteva ore. Pe măsură ce câmpul electromagnetic începe să dispară, aceste dispozitive revin la o funcţionare normală. Mulţi vindecători şi terapeuţi cunosc aceste efecte de mult timp. Cu cât atmosfera este mai încărcată iar energia este mai mare, cu atât şansele ca aparatul de înregistrat să se oprească devin mai mari. Iar butonarea aparatului nu-l va repune în funcţiune decât după câteva ore, timp în care energia a dispărut. O asemenea constatare poate duce la ideea că dacă cineva ascensionează spiritual, având transformări în ADN-ul său, ar putea deregla aparatele aflate în apropiere în cazul în care se află acasă sau undeva într-o încăpere. Au existat asemenea cazuri, deşi menţionarea lor a făcut deseori subiectul unor ironii sau neînţelegeri din partea celor ce nu cunosc suficient.
În cartea lor “Vernetzte Intelligenz” (Inteligenţa Conectată), Grazyna Gosar şi Franz Bludorf explică aceste fenomene foarte clar şi precis. Ei citează surse care afirmă că în trecut, umanitatea era conectată foarte strâns, la fel ca şi celelalte forme de viaţă, la conştiinţa de grup şi acţiona ca un grup. Însă, pentru a experimenta şi modul individual de conştiinţă, oamenii au trebuit să uite de hipercomunicare, aproape în totalitate. Iar acest lucru le-a blocat capacităţile spirituale, determinând dezvoltarea preponderant doar a mentalului, lucru ce a dus la omenirea actuală aşa cum o ştim în manifestările sale.

 
Secretul Pelasgilor
Contele Incappucciato

Istoria nescrisă a omenirii conţine foarte multe informaţii care se referă la originea civilizaţiei umane...
O parte a acestei istorii a fost totuşi descoperită şi adusă la cunoaşterea opiniei publice datorită eforturilor arheologilor, lingviştilor, istoricilor şi nu în ultimul rând a scriitorilor. Toţi cei din aceste categorii au contribuit la descoperirea unor fragmente neştiute ale istoriei omenirii, completând astfel informaţiile care lipseau.
Astfel că referitor la originile civilizaţiei umane, dincolo de legendele despre lemurieni şi atlanţi, există date despre neamul pelasgilor, recunoscut şi de către scribii acelor vremuri. Se spune conform cu sursele istorice de atunci că primul om creat pe Pământ a fost Pelasg. Dacă am lua în considerare că fiinţe stelare considerate zei l-au creat pe acest Pelasg, rezultă că aceşti zei care au venit pe planeta noastră în timpuri imemoriale erau agathârşii despre care am mai scris. Chiar dacă istoricii noştri români se sfiesc să recunoască faptul că pelasgii sunt strămoşii geto-dacilor, există alţi istorici de la alte institute din alte ţări – cum este de exemplu Institutul Regal din Suedia - care recunosc şi susţin faptul şi adevărul că pelasgii se află la originea tuturor popoarelor indo-europene. Este binecunoscută realitatea istorică străveche, atestată pe baza descoperirilor realizate de către echipe de arheologi şi istorici, care demonstrează că Imperiul Pelasg se întindea din zona Franţei de astăzi până în India, având nucleul în zona Transilvaniei. Atât de mare a fost arealul civilizator al acestui neam. Logica extinderii unui popor spune că dacă este o expansiune din care lipseşte războiul, chiar dacă expansiunea este paşnică, la un moment dat intervine problema resurselor. Căci a-ţi extinde graniţele, chiar dacă nu ar mai fi fost alte neamuri pe planetă în acea epocă, presupune consum de resurse: materie primă pentru a construi case, clădiri administrative, drumuri, bunuri de consum etc. Ca să nu mai vorbim de nevoia de hrană şi de consumul de apă. Şi atunci ne gândim la faptul că pelasgii trebuie să fi deţinut fie o tehnologie avansată, care cel mai probabil s-a pierdut undeva în timpul potopului lui Noe sau al ultimei glaciaţiuni, fie cunoştiinţe avansate de magie cu ajutorul căreia reuşeau să producă tot ceea ce aveau nevoie, menţinând astfel la un nivel satisfăcător nevoile tuturor. Asta seamănă cu principiul aplicat de către esenieni în comunitatea lor.
Dacă am considera că pelasgii, fiind urmaşii agathârşilor, erau oameni înzestraţi din punct de vedere spiritual şi mai şi cunoşteau şi Ştiinţa Sunetului, atunci am putea avea o idee despre potenţialul lor creator, pe care l-ar fi putut folosi pentru o asemenea extindere incredibilă a teritoriului şi Imperiului lor. Fiind consideraţi a fi rădăcina tuturor popoarelor indo-europene de mai târziu, putem presupune că nivelul lor de cunoştiinţe reflecta nivelul de spiritualitate. În mod cert o asemenea societate atât de extinsă trebuie să fi avut o împărţire pe categorii gen caste, căci altfel dezordinea ar fi domnit peste tot în interiorul imperiului pelasg. Şi la fel de plauzibil este şi faptul că în decursul evoluţiei lor a existat şi o castă a celor care păzeau aşezările umane de animale. Astfel s-a născut casta luptătorilor sau cu alte cuvinte a războinicilor, care mult mai târziu s-a specializat în tehnici de apărare şi de luptă.
Înainte de a începe ultima eră glaciară, demonstrată ştiinţific de către cercetători că a început în urmă cu 115.000 de ani şi s-a terminat în urmă cu aproximativ 13.000 de ani, pelasgii erau un popor foarte dezvoltat din toate punctele de vedere. O ramură a lor au fost atlanţii, care s-au format din grupuri de pelasgi expediţionari ce au explorat continentele Americii de Nord şi de Sud, rămânând apoi ca nişte grupări de sine stătătoare.
Legendele care povestesc despre luptele grecilor cu atlanţii au la bază acest adevăr. Dar să revenim la subiect. Chiar dacă au avut o asemenea expansiune extraordinară pelasgii şi-au păstrat nucleul central aici în Carpaţi, în zona dintre cele trei lanţuri muntoase. De aici au plecat către alte popoare apărute mai târziu, tot ca urmare a grupurilor de expediţionari pelasgi, cu rol de a reface contactul cu aceste grupuri aflate la mari distanţe. Iar cei care au plecat către asemenea zone erau o parte dintre Marii Preoţi care au existat atunci, şi care ulterior s-a vorbit despre ei în calitate de zei. Dar aspectul cel mai important al pelasgilor este acela că, fiind urmaşii agathârşilor, ADN-ul lor era configurat astfel încât le permitea să-şi folosească acele capacităţi pe care azi le considerăm impropriu drept paranormale.
Pe măsură ce secolele şi mileniile au trecut, grupurile expediţionare şi-au schimbat treptat obiceiurile, tradiţiile şi stilul de viaţă, conform cu zonele în care se aflau. Unii au evoluat pe mai departe, alţii din contră au involuat. Acolo unde a existat involuţie, pelasgii din zona Daciei de mai târziu au trimis pe Marii Preoţi pentru a ridica din nou nivelul de conştiinţă. Astăzi s-a descoperit de către ştiinţă că aceste capacităţi paranormale ale omului au legătură directă cu activitatea ADN-ului. Pelasgii ştiau asta cu sute de mii de ani în urmă.
Revenind la perioada ultimei ere glaciare, pelasgii au putut observa că pe continentul european frigul şi gheaţa se întindeau tot mai mult şi repede, aşa cum a demonstrat ştiinţa că în doar aproximativ 6 luni Europa a fost acoperită de gheţari , ceea ce ar fi determinat migrarea către alte zone ale lumii. Tehnologia deţinută nu putea fi deplasată. Închipuiţi-vă cum ar fi azi să iei cu tine o întreagă fabrică, este imposibil! Într-o situaţie similară se aflau şi pelasgii. Ca urmare au prezervat multe aparate şi structuri pe care le-au îngropat pur şi simplu în subsolul actualei Transilvania. Peste continentul european mai târziu a venit gheaţa şi frigul, şi doar câteva grupuri izolate de pelasgi mai trăiau în zona Europei. Aşa se explică de ce în perioada ultimei glaciaţiuni nu au existat aşezări omeneşti, şi nici nu au fost descoperite rămăşiţe care să aibă vechimea mai mare de 115.000 de ani. Deocamdată! La fel se explică de ce chiar şi în urmă cu 13-000 de ani în Europa Centrală şi de Vest nu existau oameni, şi din acest punct de vedere doar pelasgii care au rămas ca gardieni în Transilvania au populat estul Europei. De aceea ei au fost singurul neam care a rămas şi a existat aici, înainte de a apare popoarele migratoare dinspre Asia.
Gardienii pelasgi au rămas să păzească artefactele lăsate moştenire de înaintaşii lor agathârşii, şi anume tehnologia care permitea descifrarea întregului genom uman şi transpunerea acestuia în secvenţe sonore, prin intermediul cărora puteau construi şi asambla aproape totul. Asta se vede azi pe porţile caselor de la sate – spirala ADN-ului, spirala timpului... Dar despre acestea, în numerele viitoare...